Ajuste di embrague: sequenza d'azzioni secondu a situazione
Cuntenuti
Mentre cunduce, ogni automobilistu aspetta una risposta ideale à e so azzioni da a so vittura: appughjà u gasu duverà accelerà a vittura, girà u volante - cambià a direzzione, è appughjà u pedale di embrague - disconnect the box from the motor to change gear.
Ogni malfunzionamentu chì rallenta sta reazione, o ancu a blocca, ùn porta micca solu à u disagiu, ma aumenta ancu a probabilità di un accidente. Per eliminà e cunsequenze spiacevuli, parechji meccanismi sò dotati di regulazione.
Fighjemu qualchi dumande cumuni di regulazione di embrague.
Dispositiu di meccanismu di embrague
Prima - brevemente nantu à cumu funziona u meccanisimu. Cumu funziona hè rivedutu in una rivista separata... In a versione classica, l'embrague hà un discu annantu à u quale hè attaccata una fodera di frizione. Hè chjamatu seguitore. U volante svolge u rolu di u principale - un discu cù una corona à a fine, avvitatu à a flangia di u shaker.
In una pusizione di riposu, i dui discu sò strinti pressu l'uni à l'altri. Quandu u mutore hè in funzione, u discu di frizione gira cù u volantinu perchè a piastra di pressione hè pressata contr'à ellu. L'arburu di trasmissione di a trasmissione hè installatu in u discu di trasmissione cù una cunnessione splined. Questu elementu riceve u torque da a unità di potenza.
U cunduttore usa u pedale di embrague per cambià marce senza avè da spegne u mutore. U cavu attaccatu si move a leva à chì sò culligate a forca è u cuscinettu di rilasciu. A forza hè applicata à a piastra di pressione. Scollega u discu di frizione da u volante. Grazie à questu, u torque ùn vene micca da u mutore, è u cunduttore pò cambià di marce in modu sicuru.
Una trasmissione manuale convenzionale (trasmissione manuale) funziona secondu stu principiu. In quantu à a trasmissione automatica, ci sò parechje varietà di elle. In elli, a trasmissione di u torque hè furnita da meccanismi leggermente diversi o fundamentalmente diversi. Per più infurmazioni nantu à i tipi di tali trasmissioni, vedi ccà.
Parechje trasmissioni manuali anu un booster di pedale di embrague. Funziona annantu à u listessu principiu cum'è a contraparte meccanica, solu a forza hè aumentata da l'idraulica. In questu casu, ci sò dui cilindri à l'estremità di a linea. U principale percepisce i sforzi da u pedale. Quandu si preme u pedale, una forza aumentata hè trasmessa à u cilindru schiavu, chì hè cunnessu à a leva di a forca di embrague.
Eccu una breve panoramica di cumu funziona u meccanisimu:
Metodi di diagnostica di embrague
Tipicamente, l'embrague di e trasmissioni muderne hà bisognu di attrezzature diagnostiche prufessiunali. Ma ci sò parechji sintomi per i quali u cunduttore pò capisce indipindente chì qualcosa ùn va micca cù u canastu di embrague.
Eccu cumu pudete assicurà chì u vostru embrague abbia bisognu di regolazione:
- U mutore ùn funziona micca. Quante volte prememu u pedale. Questa azzione ùn deve esse accumpagnata da rumori stranieri - colpi, clicchi o scricchiolii;
- Avemu principiatu u mutore di combustione interna. A scatula hè in neutru. U pedale hè depressu (finu à u pianu), a velocità inversa hè accesa. U sonu di l'impegnu di l'attrezzi ùn deve esse apparsu. Se u cunduttore hà intesu un crunch o un sonu simile à u scorrimentu di l'ingranaggi, allora o u pedale ùn sprime micca pienu u cuscinettu, o unu di i dischi hè stancu;
- U terzu metudu richiede chì u veiculu sia in muvimentu. U veiculu accelera lisu. U cunduttore cambia gradualmente a marcia da u primu à u terzu. À a 3a velocità, l'acceleratore hè pressatu bruscamente. Se a velocità di u mutore hà saltatu, ma ùn ci hè micca accelerazione dinamica, i dischi scorrenu. Spessu sta prucedura serà accumpagnata da un odore nutevule di gomma brusgiata.
I segni principali per i quali pudete capisce chì hè ora di adattà l'embrague
Se, mentre cunduce, u cunduttore nota i sintomi seguenti, hà bisognu di fà alcune procedure diagnostiche per assicurassi chì u meccanismu abbia bisognu di regolazione:
- U slittamentu di u discu maestru è guidatu si faci;
- E vibrazioni sò generate in a trasmissione, soprattuttu quandu si conduce;
- Rumori da a frizione;
- Pulsendu u pedale di l'acceleratore, u cunduttore sente a risposta di u mutore (a velocità cresce), ma visibilmente menu coppia hè furnita à a scatula (accade se a piastra di pressione hè usata);
- L'amplitude di u pedale hè cambiata.
Chì accade se a frizione ùn hè micca regolata in tempu?
In casu di manipulazione trascurante di u veiculu, u cunduttore ùn pò micca avvede in anticipu chì a risposta di a trasmissione hè diminuita à e so azzioni. Se ignurate ancu cambiamenti minori, pò accade ciò chì seguita:
- U discu di frizione cumincià à sciddicà. U torque serà trasmessu à a scatula cù perdite. Ancu se u cavu à pedale hè successivamente regolatu currettamente, a macchina perde ancu impulso perchè l'engagement di u discu hè diminuitu o sparitu in tuttu. Di conseguenza, hè difficiule per a vittura di accelerà à l'iniziu, ma se l'elementu stancu ùn hè micca rimpiazzatu cù un novu, pò esse necessariu rimpiazzà parti più costose, per esempiu, un volant graffiatu;
- Nisun impegnu trà i discu (o ùn sparisce micca cù u pedale deprimenti). In certi marce, u cunduttore senterà un forte scricchioliu quandu si move a leva di cambiamentu in a pusizione desiderata. S'ellu accade, duverete aghjustà l'amplitude libera di u pedale;
- Ganciu tardu o primu. À l'impegnu tardu, u mecanismu hè attivatu quandu u pedale hè guasgi liberatu, è à l'ingaghjamentu iniziale, à u cuntrariu, ancu in a pusizione più bassa. Se ùn avete micca impostatu stu parametru, a vittura hà da cumincià cù un scherzu, cum'è se u cunduttore stia semplicemente lancendu u pedale bruscamente. Oltre à l'usura di e parti di a scatula, di u canistrellu è di u mutore, stu malfunzionamentu pò purtà à un incidente, perchè a macchina cummencia à muvassi troppu prestu.
A frizione pò esse regolata da mè?
Prima di prucede cù l'ajustamentu, duvete assicurà pienu chì u malfunzionamentu sia cunnessu precisamente cù u fallimentu di e impostazioni di u meccanismu, è micca cù e so ripartizioni. Se ùn site micca sicuru di questu, hè megliu affidà u travagliu à un specialistu.
Per fà a prucedura da solu, averete bisognu di una misura à nastro, un lubrificante (qualsiasi per lubrificà i fili vicinu à i noci), pinze, chiavi aperte per 13, 14 è 17.
Passi di regolazione di embrague
A regolazione hè pussibule nantu à dui tippi di frizioni:
- Nant'à u meccanicu - u mecanismu di trasmissione - un cavu fissu nantu à e leve di u dispositivu;
- À l'idraulica - l'azionamentu hè attivatu per via di e forze trasmesse attraversu una linea chjusa (secondu u principiu di u sistema di frenu).
In seguitu - in più dettagliu nantu à l'ajustamentu di ognuna di elle.
Ajuste a embrague meccanica
U primu passu hè di determinà quale parametru deve esse adattatu - in modo chì i dischi sò accoppiati prima o dopu. Per fà questu, misurà a distanza da u so situ à u pianu. Dopu a sprememu cumpletamente, è misuremu à chì distanza hè avà. Sottrae l'ultimu di u primu valore. Questu serà un indicatore di amplitudine libera.
E norme ponu esse truvate in a letteratura di serviziu. U più spessu currisponde à 120-140 millimetri. Questa hè a gamma di impegni di embrague. Se u risultatu ottenutu supera a norma, allora l'amplitude deve esse ridutta, è sì hè menu, duvemu aumentà.
U prucessu stessu hè u seguitu:
- Circhemu una leva di trasmissione. Calchì volta basta à alzà u cappucciu per questu (per esempiu, in u VAZ 2108). Hà un gambu cù noce fissatore;
- In certi mudelli auto, u cavu pò esse cacciatu semplicemente tirendu è cacciallu da a leva;
- A noce di fissazione hè svitata;
- A seconda noce hè una noce d'aghjustamentu (u coperchio di u cavu appoggia contr'à ella);
- Per aumentà l'amplitude, a noce deve esse girata in a direzzione di u pedale, è vice versa - in modo chì u meccanismu funziona un pocu prima;
- Mettimu a muntagna nantu à a leva è ripetimu a misura;
- Ripetite a prucedura se necessariu;
- Installemu u montu nantu à a leva è u riparemu cù una noce di serratura.
A lubrificazione hè necessaria per facilità u muvimentu di l'elementi di regolazione.
Aghjustà a frizione idraulica
Tipicamente sta mudificazione ùn hè micca regulata perchè l'amplitude libera hè compensata da a pressione di u sistema. Tuttavia, alcuni mudelli di sistemi idraulici anu un elementu di regolazione cù una noce di serratura situata annantu à u cilindru maestru o cilindru schiavu.
In presenza di queste parti, l'ajustamentu hè effettuatu in a sequenza seguente:
- À un bassu livellu di fluidu di travagliu, u vulume hè rifornitu. A volte questu hè abbastanza per restaurà a risposta di u mecanismu;
- Appendemu a vittura o a purtemu à a fossa di l'ispezione;
- Un cilindru di travagliu cù un pusher hè situatu sottu a scatula;
- Eliminate a primavera da a forchetta;
- Spingemu u tappu, cumu accade quandu u pedale hè attivatu;
- E misure sò prese identiche à cume si face in u casu di un analogu meccanicu. Solu quì hè misurata l'amplitude di u pusher. L'indicatore di gap deve esse ancu indicatu da u fabbricante di l'auto;
- Dopu, ci vole à sbloccà a noce di serratura;
- A noce d'aghjustamentu gira versu u cilindru slave (per aumentà a distanza) o in a direzione opposta (a distanza hè ridutta);
- Ripetemu e misurazioni è, se e norme sò rispettate, aghjustemu a muntagna.
L'aghjustamentu hè fattu di manera diversa per e diverse marche di vitture?
Se a vittura hè dotata meccanicamente, sta regolazione hè identica per tutti i mudelli di vittura. In a trasmissione automatica, tale impostazione ùn hè micca eseguita, perchè u cunduttore ùn impegna micca l'azionamentu di embrague.
L'unicu ciò chì pò esse regolatu in casa senza disassemblà u canastu hè di mette l'ampiezza ottimale di u pedale. U discu discu ùn deve micca impegnà u discu guidatu prima o tardu in modu chì u conducente possa liberà u pedale senza problemi.
L'unica differenza trà u prucessu in una vittura separata hè a pusizione di i meccanismi di regolazione. In una vittura, basta à alzà simpliciamente u cappucciu è u cavu va versu a scatula da sopra, è in l'altru, caccià u modulu di filtru d'aria o a batteria.
Cumu aghjustà u ghjocu senza pedale di embrague
Alcuni mudelli di vittura, invece di adattassi nantu à u bracciu di a forca, si adattanu cù un cuncepimentu simile vicinu à u pedale stessu. Sia cum'ella sia, a prucedura hè identica à quelle discritte nanzu.
Eccu un brevi video di cumu succede in pratica:
Dumande è risposte:
Cumu aghjustà u cilindru maestru di l'embrague? A primavera hè eliminata da u bracket HZ è da a forchetta. A distanza trà u pusher è a forchetta deve esse in 5 mm. Per stabilisce un spaziu adattatu, hè necessariu svià / stringhje a noce di regulazione nantu à u troncu.
In quale posizione deve afferrare l'embrague? A maiò parte di i motoristi sò guidati da sensazioni: induve hè cunvenutu, ma in fondu, l'embrague deve "afferra" in l'intervallu da u puntu più bassu à u mità di u viaghju di pedale, ma micca in u fondu assai.
Cumunitati 3
Massimo
Seriu ???
Natocagne macogne cabradaschi ....
Chì diavulu hè questu cunduce cù un disegnu russu cù un unghje in a polvara?
Questu hè u risultatu di a libertà di publicazione in Internet.
Chiunque, per cumpetente ch'ella sia, pò publicà tuttu ciò chì li piace, prufessendu d'esse un espertu in i più varii sugetti, quandu in a vita vera ùn puderanu mancu sapè cumu ligà i so scarpi.
Anonymous
Sò d'accordu cù u cummentariu precedente
fustu
Qualchissia chì hè interessatu scoprerà s'ellu hè cun un chiovu o nantu à un tavulinu.Nimu in l'Occidenti mostra tali cose, solu noi è i Russi sò cunnisciuti è pencillers.