E-mail, i.e. E-mail
di tecnulugia

E-mail, i.e. E-mail

E-mail, e-mail - un serviziu Internet, definitu in a nomenclatura legale cum'è a prestazione di servizii elettronichi, utilizatu per mandà missaghji di testu o multimediali, i cosiddetti e-mail - da quì u nome cumuni di stu serviziu. Amparate cumu l'email hà evolutu da u 1536 in l'articulu sottu.

1536 U segnu @ (1) si prisenta in una lettera mandata da Siviglia à Roma da u mercante fiorentino Francescu Lapi, chì descrive l'arrivu di trè navi da l'America. "Ci hè un'anfora di vinu uguale à un terzu di a capacità di una botte, vale 70 o 80 thalers", hà scrittu u cummerciante, accurtendu a parolla "anfora" à un "a" circundatu da a so propria coda: "un @ vinu. ." Siccomu l'anfora hè chjamata "arroba" in spagnolu, hè questu @ signu chì hè sempre usatu in Spagna è Portugallu. Una altra teoria hè chì u signu @ hè ancu più vechju. Dapoi u VI o VII seculu, i monachi puderanu aduprà com'è abbreviazione di u latinu "ad". Questu risparmià tempu, spaziu è tinta.

Siccomu u simbulu hè statu catturatu da i cummercianti, rotte cummerciale si sparse in tutta l'Europa è era sopratuttu populari cù i britannichi. I venditori ci anu utilizatu per riferite à u prezzu per articulu, cum'è "dui casi di vinu à 10 shillings" (vale à dì "10 shillings per unu"). Hè per quessa chì u simbulu @ apparsu nantu à i tastieri americani è inglesi in u seculu 1963. Inoltre, quandu u standard di codificazione di caratteri ASCII hè statu accunsentutu in u 95, u simbulu @ era trà i XNUMX caratteri stampabili.

1. U primu usu di u segnu @

1962 A reta militare di i Stati Uniti AUTODIN furnisce messageria trà 1350 terminali, processendu 30 milioni di messagi per mese cù una durata media di missaghju di circa 3000 caratteri. Prima di 1968 AUTODIN hà cunnessu più di trè centu punti in parechji paesi.

1965 per email hè statu inventatu in u 1965. L'autori di l'idea eranu: Louis Pouzin, Glenda Schroeder è Pat Crisman da CTSS MIT. Hè stata implementata da Tom Van Vleck è Noel Morris. Tuttavia, à quellu tempu stu serviziu hè stata utilizata solu per mandà missaghji trà utilizatori di u listessu urdinatoreè l'indirizzu email ùn esiste ancu. I missaghji di ogni utilizatore sò stati aghjuntu à un schedariu lucale chjamatu "MAILBOX" chì avia un modu "privatu" per chì solu u pruprietariu puderia leghje o sguassà i missaghji. Stu sistema di proto-mail hè stata utilizata per avvisà l'utilizatori chì i schedari sò stati zippati, è ancu per a discussione trà l'autori di cumandamentu CTSS è a cumunicazione di scrittore di cumanda in l'editore manuale CTSS.

Un pocu urdinatore in quella era, puderianu avè un centu d'utilizatori. Anu spessu usatu terminali simplici per accede à l'urdinatore principale da i so scrivanie. simpricimenti cunnessu à una macchina cintrali - ùn avianu micca memoria o a so propria memoria, tuttu u travagliu era fattu nantu à un mainframe remoto. Tuttavia, cum'è l'urdinatori cuminciaru à cumunicà cù l'altri nantu à a reta, u prublema hè diventatu un pocu più cumplicatu. Ci era bisognu di indirizzà i missaghji, i.e. Specificà quale si deve ghjunghje nantu à a reta.

1971-72 U graduatu MIT chjamatu Ray Tomlinson (2) diventa a prima persona chì trasmette un missaghju da un urdinatore à l'altru, ancu s'ellu ci hè pigliatu anni prima chì qualcunu chjamava a pratica. Al. ufficio postale. Tomlinson hà travagliatu per l'impresa di ingegneria Bolt Beranek è Newman (ora Raytheon BBN), chì hè stata cumandata da u Dipartimentu di a Difesa di i Stati Uniti per custruisce l'ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network), u precursore di l'Internet cum'è a cunniscimu oghje. In quelli ghjorni L'urdinatori sò stati isolati l'una di l'altruè ancu estremamente caru, cusì ognuna hè stata utilizata da decine di persone diverse, è e note per l'altri utilizatori sò state lanciate in cassette postali numerate.

Mentre esplorava e pussibulità di utilizà a reta, Tomlinson hà avutu l'idea di cumminà un prugramma di messageria interna cù un altru prugramma per trasfiriri i schedari trà l'urdinatori. ARPANET è hà utilizatu u simbulu @ in questu per separà u nome di u destinatariu da l'indirizzu di u destinatariu. A data esatta di mandà u primu missaghju hè scunnisciuta. Certi fonti dicenu chì questu hè 1971, altri - 1972. Ùn hè ancu chjaru - Tomlinson stessu dichjara chì era "una spezia di QWERTY", chì duverebbe implicà a natura aleatoria di a nutizia. À quellu tempu, usava l'urdinatori Digital PDP 10, chì eranu armari di dui metri. E duie macchine (ognuna cù 288 KB di memoria) sò stati cunnessi via l'ARPANET. Per a prima volta, Tomlinson hà ricevutu un missaghju mandatu da un altru urdinatore.

1973 Membri di u Gruppu di Ingegneria Internet, in riferimentu à l'idea di Tomlinson, accunsenu in a pruposta RFC 469 una sintassi standard per a cumunicazione email: [email protected]

1978 Spam, u flagellu di l'email, micca assai più ghjovanu di u mail stessu. U precursore di u puzzicheghju hè Gary Turk, direttore di marketing per a cumpagnia di l'informatica Digital Equipment Corporation, chì hà mandatu e-mail in massa chì prumove i prudutti di l'informatica di a so cumpagnia.

U missaghju di Tuerk, mandatu à centinaie di computer nantu à l'ARPANET, hà immediatamente pruvucatu indignazione da l'audienza è rimproveri da l'amministratori di a rete. e-mail hè oghji largamente cunsideratu cum'è u primu esempiu di spam, ancu s'è u terminu hè statu prima utilizatu per e-mail bulk micca dumandatu parechji anni dopu. Si crede chì u terminu hè statu inspiratu da un sketch di televisione di l'anni 70 mostratu in u Flying Circus di Monty Python in quale un gruppu di Vichinghi canta un refrain nantu à u spam, un pruduttu di carne.

3. Canzone spam "Monty Python's Flying Circus"

1978-79 I primi ISP offre CompuServe Al. ufficio postale in a vostra attività corporativa servizii Infoplex.

1981 CompuServe cambia u nome di u so serviziu di email à "E-MAIL". In seguitu hà da dumandà una marca di i Stati Uniti, chì significaria chì u terminu ùn puderia micca esse usatu liberamente. Tuttavia, stu nome ùn era micca ultimamente riservatu.

1981 À u principiu di mandà Al. ufficio postale U protocolu di cumunicazione CPYNET hè stata utilizata.. Hè stata aduprata dopu FTP, UUCP è parechji altri protokolli. In u 1982, Jon Postel hà sviluppatu per questu scopu protocolu SMTP (4) hè sempre in usu oghje. Simple Mail Transfer Protocol (SMTP), usatu per mandà missaghji email à i servitori di mail, hè stata creata prima in u 1981, ma dapoi hè stata aghjurnata è ampliata parechje volte per furnisce l'autentificazione, a criptografia è altre migliure. U standard hè statu definitu in un documentu Internet Engineering Task Force (IETF) chjamatu RFC 821 è dopu aghjurnatu in 2008 in RFC 5321.

SMTP hè un protocolu di testu relativamente simplice., chì specifica almenu un destinatariu di u missaghju (in a maiò parte di i casi, verifica a so esistenza), è poi trasmette u cuntenutu di u missaghju. Daemon SMTP, i.e. feedback da u servitore di mail di u destinatariu, di solitu travaglia nantu à u portu 25. Hè facilitu per verificà u funziunamentu di u servitore SMTP cù u prugramma telnet. Stu protokollu ùn hà micca travagliatu bè cù i schedarii binari perchè era basatu annantu à u testu ASCII chjaru. Standards cum'è MIME (iniziu 90) sò stati sviluppati per codificà i schedarii binari per a trasmissione per SMTP. A maiò parte di i servitori SMTP supportanu attualmente l'estensione 8BITMIME, chì permette à i schedarii binari per esse trasferiti cum'è u testu. SMTP ùn permette micca di riceve missaghji da un servitore remotu. Per questu, i protokolli POP3 o IMAP sò usati.

1983 U primu serviziu di e-mail cummerciale dispunibule in i Stati Uniti - Mail MCILanciatu da MCI Communications Corp.

1984-88 A prima versione di u protocolu mail POP1hè statu descrittu in RFC 918 (1984). POP2 hè statu descrittu in RFC 937 (1985). POP3 hè a versione più usata. Hè derivatu da RFC 1081 (1988), ma a specificazione più recente hè RFC 1939, aghjurnata per include un mecanismu di estensione (RFC 2449) è un mecanismu d'autentificazione in RFC 1734. Questu hà purtatu à parechje implementazioni POP cum'è Pine, POPmail, è altri primi prugrammi di email. 

1985 I primi prugrammi chì permettenu di utilizà e-mail offline. Sviluppu di "lettori offline". I lettori offline permettenu à l'utilizatori di e-mail per almacenà i so messagi nantu à i so urdinatori persunali è poi leghjeli è preparanu risposte senza esse veramente cunnessi à a reta. Attualmente, u prugramma più famosu chì permette di fà questu hè Microsoft Outlook.

1986 Protokollu di Accessu à Mail Temporariu, IMAP (5) hè statu cuncepitu Marca Crispina in u 1986 cum'è un protocolu accessu à a mailbox remota, in uppusizione à u POP largamente utilizatu, un protokollu per ricuperà facilmente u cuntenutu di una mailbox. Stu protokollu hà passatu parechje iterazioni finu à l'attuale VERSIONE 4rev1 (IMAP4).

U Protocolu d'Access à Mail Interim originale hè statu implementatu cum'è cliente. Macchine Xerox Lisp i Servitore TOPS-20. Ùn ci sò micca copie di a specificazione di u protocolu di timing originale o u so software. Ancu se alcuni di i so cumandamenti è risposti eranu simili à IMAP2, u protokollu interim ùn hà micca marcatu di cumanda / risposta è per quessa a so sintassi era incompatibile cù tutte l'altri versioni di IMAP.

Ô cuntrariu POP3chì permette solu di scaricà è di sguassà e mail, IMAP permette di gestisce parechje cartulare di mail, è ancu di scaricà è di gestisce e liste chì residenu in un servitore remoto. IMAP permette di scaricà l'intestazione di i missaghji è sceglite i missaghji chì vulete scaricà in u vostru urdinatore locale. Permette di fà parechje operazioni, gestisce i cartulare è i missaghji. IMAP4 usa TCP è u portu 143 mentre IMAPS usa ancu TCP è u portu 993.

1990 U primu email in a storia di a Pulonia hè statu mandatu u 20 di nuvembre di u 1990. (trà 10.57 è 13.25) da a sede di l'Organizazione Europea per a Ricerca Nucleare (CERN) in Ginevra da u Dr. Grzegorz Polok è MSc. Pavel Yaloha. Hè stata mandata à l'utilizatore %[email protected]' è ripresa da M.Sc. Inglese Andrzej Sobala à l'Istitutu di Fisica Nucleare in Cracovia. 

1991-92 Nascita di Lotus Notes è Microsoft Outlook (6).

6. Lotus Notes vs Microsoft Outlook

1993 Philip Hallam-Baker, un espertu di cybersecurity chì travaglia per u CERN, sviluppa a prima versione di Webmail, u mail hè processatu micca da un prugramma speciale, ma da un navigatore web (7). A so versione, però, era solu un prucessu è ùn hè mai statu publicatu. Yahoo! L'Uffiziu Postale offre un serviziu di accessu à u situ web in 1997.

7. Pagina di login per email in u navigatore

1999 abbrivu posta mobile nantu à i telefoni BlackBerry (8). Questi dispositi sò diventati populari in parte perchè BlackBerry offre servizii di e-mail mobile.

8. Unu di i primi mudelli BlackBerry cù supportu email.

2007 Google sparte serviziu di mail Gmail dopu à quattru anni di prova beta. Gmail hè stata fundata in u 2004 cum'è un prughjettu Paula Bucejta. Inizialmente, ùn anu micca veramente cridutu in questu cum'è un pruduttu sottu Google. Pigliò trè anni prima di a decisione di registrà l'utilizatori senza invitu. In termini tecnichi, era distintu da u fattu chì era un prugramma chì era assai più vicinu à una applicazione desktop (usendu AJAX). L'impressione à quellu tempu era ancu l'offerta di 1 GB di memoria in u mailbox.

9. Storia di u logu di Gmail

Classificazione email

email tippu webmail

Fornitori multipli Al. ufficio postale offre un cliente di mail basatu nantu navigatore web (cum'è AOL Mail, Gmail, Outlook.com, è Yahoo! Mail). Questu permette à l'utilizatori di login Indirizzu mail utilizendu qualsiasi navigatore web cumpatibile per mandà è riceve email. U mail ùn hè generalmente micca scaricatu à u cliente web, per quessa ùn pò micca esse lettu senza una cunnessione Internet attuale.

Servitori di posta POP3

Protokollu Mail 3 (POP3) hè un protocolu d'accessu à u mail utilizatu da una applicazione cliente per leghje i missaghji da un servitore di mail. I missaghji ricevuti sò spessu sguassati da u servitore. POP supporta i requisiti simplici di scaricamentu è sguassate per accede à e mailbox remoti (chjamatu mailing in u POP RFC). POP3 vi permette di scaricà i missaghji email à u vostru urdinatore lucale è leghje ancu quandu site offline.

I servitori di e-mail IMAP

Protocolu d'accessu à i missaghji Internet (IMAP) furnisce funziunalità chì vi permettenu di gestisce a vostra casella postale da parechji dispositi. I picculi dispositi portatili, cum'è i telefoni intelligenti, sò sempre più utilizati per verificà l'email mentre viaghja è furnisce risposte brevi, mentre chì i dispositi più grossi cù un megliu accessu à u teclatu sò usati per risposti più longu. IMAP mostra l'intestazione di u messagiu, u mittente è u sughjettu, è u dispusitivu deve dumandà chì i missaghji specifichi sò scaricati. Di solitu, u mail resta in cartulare nantu à u servitore di mail.

Servitori di mail MAPI

API di messageria (MAPI) hè utilizatu da Microsoft Outlook per cumunicà cù Microsoft Exchange Server, è ancu una quantità di altri servitori di mail cum'è Axigen Mail Server, Kerio Connect, Scalix, Zimbra, HP OpenMail, IBM Lotus Notes, Zarafa è Bynari, induve i venditori. anu aghjustatu u supportu MAPI per permette l'accessu à i vostri prudutti direttamente attraversu Outlook.

Tipi di estensioni di nomi di fugliale in email

Quandu l'e-mail hè ricevutu, l'applicazioni di u cliente di e-mail salvanu i missaghji in i schedarii di u sistema operatore in u sistema di schedari. Certi guardanu messagi individuali cum'è schedarii separati, mentri àutri utilizanu altri formati di basa di dati, spessu proprietarii, per u almacenamentu cullettivu. U standard di almacenamiento di dati storichi hè u furmatu mbox. U formatu particulare utilizatu hè spessu indicatu da estensioni di nome di file speciale:

  • EML - utilizatu da parechji clienti di e-mail, cumprese Novell GroupWise, Microsoft Outlook Express, Lotus notes, Windows Mail, Mozilla Thunderbird è Postbox. Questi schedari cuntenenu u corpu di u messagiu email in testu chjaru in u formatu MIME, chì cuntene l'intestazione è u corpu di u missaghju, cumpresi attachments in unu o più formati.
  • emlks - utilizendu Apple Mail.
  • MSG - Microsoft Office Outlook è OfficeLogic Groupware sò usati.
  • MBH - utilizatu da Opera Mail, KMail è Apple Mail basatu nantu à u furmatu mbox.

Alcune app (cum'è Apple Mail) lascianu annessi criptati in i missaghji cercabili mentre mantenenu copie separate di l'attachments. Altri separanu l'allegati da i missaghji è li guardanu in un repertoriu specificu.

Add a comment